Descrierea proiectului

Proiectul DARING va dezvolta un instrument practic pentru prevenirea si atenuarea efectelor devastatoare ale ruperii marilor baraje in urma producerii unor cutremure distructive. Experienta consortiului in evaluarea hazardurilor si riscurilor naturale, in monitorizarea, previziunea si avertizarea acestora bazandu-se pe cele mai noi observatii, modele si teorii geofizice si seismologice, va fi utilizata pentru crearea unui echipament operational puternic de investigare, monitorizare, avertizare, in scopul cresterii nivelului de siguranta al populatiei si teritoriilor din avalul marilor baraje, imbunatatirea calitatii vietii.

Obiectivul final al proiectului este de a proteja populatia in cazul extrem al ruperii unui baraj si inundarea zonelor din aval, prin informarea si avertizarea timpurie a serviciilor locale pentru situatii de urgenta, care sa permita interventia si evacuarea in conditii de siguranta.
Pentru atingerea acestui obiectiv, proiectul se va dezvolta pe trei directii majore:
1. Cercetari seismologice: Evaluarea hazardului seismic probalist, vulnerabilitatii si riscului marilor baraje din 6 judete din Moldova (Galati, Vrancea, Bacau, Vaslui, Neamt si Iasi), pornind de la barajul Izvorul Muntelui si apoi pe Bistrita in jos spre Siret. Vor fi studiate mai mult de 30 de baraje aflate pe aceste rauri si pe afluentii lor si doua din cele mai vulnerabile vor fi alese, ca amplasamente pilot, pentru monitorizare si avertizare. Hartile de inundabilitate ce vor fi realizate vor fi utile pentru identificarea celor mai expuse localitati cat si pentru evaluarea riscului din avalul unui baraj, risc cu contributie importanta la clasa de risc in care se incadreaza un baraj.
2. Monitorizarea barajelor, lacurilor, pantelor si avalului: Tehnologiile terestre si spatiale ne vor permite sa inregistram si sa caracterizam comportamentul structurilor, stabilitatea terenurilor si pantelor amplasamentelor pilot si sa coroboram aceste informatii cu nivelul apei din lacuri si cu datele meteorologice. Propunem un model de monitorizare a barajelor cu un sistem de masurare a vibratiilor seismice, un nivelmetru in amonte, 3 comutatoare de nivel cu plutitor la diferite cote din aval pentru detectarea cresterii rapide a nivelului apei si o statie meteorologica. Observatiile satelitare vor furniza date cu privire la deplasarile milimetrice ale pantelor pentru perioade lungi de timp.
3. Sistemul de informare si avertizare: Acesta este unul din produsele practice, finale ale proiectului care va avea 2 componente: componenta locala care va da avertizari declansate de vibratiile puternice, de diferite tipologii,care afecteaza amplasamentul barajului si/sau de cresterea rapida a nivelului apei in aval si componenta regionala care va avertiza factorii de decizie si interventie asupra iminentei producerii unui cutremur vrancean.

Nu numai oamenii, ci şi barajele îmbătrânesc. Barajele, ca toate celelalte construcţii şi infrastructuri existente, sunt supuse procesului de îmbătrânire. In Romania exista in prezent 2617 baraje permanente şi temporare. Vârsta medie a celor 250 de baraje de mari dimensiuni din România, catalogate în Registrul român al Marilor Baraje (RRMB), este de 38 de ani. În România există 3 baraje care sunt mai vechi de 100 ani. In figura este prezntat cel mai vechi baraj (108 ani), Sadu II, Sibiu, baraj ce a fost pus în funcţiune în 1905, şi este un baraj mic, de 18 m, baraj de greutate. Mai mult de 100 de baraje sunt amplasate în imediata vecinătate a zonelor populate, de exemplu Barajul Morii pe râul Dâmboviţa, în partea de vest a Bucureştiului.

Deşi barajele sunt realizate cu o mare atenţie la proiectare, constructie şi detalii, în lume au avut loc un număr de accidente grave la baraje, din cauze diverse, cum ar fi acte de terorism, probleme de structura a barajelor, diferite erori în timpul exploatărilor sau dezastre naturale, cum ar fi: furtuni uriaşe şi infiltrări ale apei asociate cu inundaţii, înclinări de pantă sau cutremure şi alunecări de teren.De aceea, barajele lacurilor de acumulare pot constitui surse potenţiale majore de risc pentru localităţile şi obiectivele din aval în cazul unor accidente la acestea.
La nivel mondial, ruperile de baraje din ultimele decenii au provocat pierderi de sute de miliarde de dolari, distrugerea unor localităţi întregi şi câteva mii de pierderi de vieţi omeneşti.

Unul din cazurile nefericite din Romania s-a petrecut in 28-29 iulie 1991, cand in urma unor viituri puternice si pe fondul unei defectiuni tehnice la Microhidrocentrala din avalul Barajului Belci de pe râul Tazlau si întrerupera alimentarii cu energie electrică a mecanismelor barajului, barajul de pământ a cedat la ora 4 :50 dimineaţa ducând la decesul a 25 de oameni si distrugerea a 250 de gospodării. Barajul nu a mai fost niciodată reabilitat

Pentru a ajuta la informarea populatiei care traieste in zona marilor baraje, ultimul produs al proiectului, dar nu cel din urma, va fi un mini portal web dedicat, interactiv, tip Google Earth, care va prezenta harta seismica, valorile de hazard si risc seismic in amplasamentele barajelor, zonele inundabile, drumurile de acces, zonele de evacuare si punctele de interventie din zona barajelor de test.