SIGURANTA BARAJELOR IN TIMPUL CUTREMURELOR DISTRUCTIVE: EVALUARE, IMBUNATATIRE, MONITORIZARE, AVERTIZARE SI PLANURI DE ACTIUNE IN SITUATII DE URGENTA -DARING

Barajul Belci:





Sursa: wikipedia

Barajul Belci și acumularea de pe râul Tazlău au fost proiectate și executate pentru a asigura un debit de 6 m³/s pentru alimenatrea cu apă a centralei termoelectrice Borzești și a industriei din Onești. Volumul lacului la data punerii în funcțiune in 1963 era de 12,5 mil. m³. Ulterior în 1983 s-a amenajat o microhidrocentrală la piciorul barajului cu o putere de 1,1 MW și o producție anuală de 3,5 MWh/an.

Barajul Belci închide valea râului Tazlău pe o lungime de 415 m având în zona albiei minore descărcătorul de ape mari și două baraje laterale de pământ, unul spre versantul stâng de 234 m lungime și celălalt spre versantul drept de 126 m lungime. Pe terasa versantului drept lacul este limitat în prelungirea barajului de pământ, de un dig de pământ de 4 m înălțime, pe o lungime de 580 m. În

În anii 1970-73, pe malul drept al lacului, în zona coborâtă a digului de contur s-a amenajat o bază turistică a orașului Onești, pe o platformă la cota coronamentului, ceea ce a modificat alcătuirea inițială a digului ca descărcător fuzibil.

Nr.crt. Nume An PIF Raul Tip Baraj Tip Et. Tip Fund. H L V-lac S-lac L-lac
15 BELCI 1963 Tazlau PG/TE ie R/S 16.0 458 12.5 250 3.7

Nr.crt. Nume Scop Q-dev S-bazin Tip dev. Detinator Proiectant
15 BELCI SH 1093 1320 V R.A.A.R. ISPH

În noaptea de 28-29 iulie 1991, după o zi senină și fără precipitații, în bazinul râului Tazlău au căzut precipitații torențiale, cu caracter excepțional. Ploile torențiale care au căzut în 28-29 iulie 1991 în Carpații Orientali, în Subcarpații Moldovei și ai Curburii au provocat o undă de viitură perâul Tazlău (județul Bacău), de circa 7 metri înălțime. [1][2] În numai 1½ oră, la stația hidrometrică Lucăcești, de la 30 km înamonte, s-au înregistrat precipitații de 95,6 l/m², iar la stația Livezi, de la 16 km înamonte, 148,8 l/m². Micro hidrocentrala din aval era oprită datorită uneidefecțiuni tehnice, motiv pentru care s-a întrerupt și alimentarea cu energie electrică a mecanismelor barajului.

Nivelul apei în lac a crescut foarte repede, astfel că la ora 2,15 apa a ajuns la nivelul coronamentului și a început deversarea peste barajul de pământ. În jurul orei 4,50 s-a produs o creștere a debitelor înaval la cca 1.800 m³/sec, ceea ce denota prăbușirea digului. La ora 7,15 lacul era aproape gol, iar la 7,50 râul Tazlău curgea printr-un șenal format în depuneri lealuvionare din lac și trecea înaval printr-o breșă formată îndigul mal stâng al barajului de pământ.

Debitul maxim al viiturii de perâul Tazlău din 28-29 iulie 1991 a fost de 3100 mc/s. [3]

Mecanismul cedării barajului de pământ a fosteroziunea superficială a prismului aval, concomitent cu satura reaacestuia și apoi alunecarea taluzului aval urmată de o eroziune rapidă și profundă. [1]

Cauzele accidentului au fost următoarele: în faza de proiectare, barajul a fost încadrat la clasa I-a de importanță, pentru care debitele de calcul cu asigurare de 0,1% și de verificare de 0,01% erau mult inferioare valorilor determinate pe baza observațiilor din cei peste 25 de ani de exploatare și a observații lor hidrologice, respectiv de 1515 m³/sec și 2450 m³/sec. Deși era cunoscută, modificarea debitelor maxime nu a condus la mărirea capacității de evacuare. În aceste condiții deversarea peste baraj, și apoi cedarea, s-au produs datorită viiturii excepționale din noaptea accidentului, apreciate la 2800 – 3000 m³/s și a imposibilității manevrării echipamentelor hidromecanice, datorată întreruperii alimentării cu energie electrică.

Au fost 25 de morți și niciuna din cele 250 de case nu a mai rămas în picioare.